Blog

Ad Hominem

Lipsa de educație de la nivelul societății ne-a adus într-un moment în care dacă există păreri în contradictoriu asupra unui subiect, nu așteptăm să auzim argumentele că deja ne simțim ofensați.

Avem omul care știe sigur că adevărul lui este adevărul suprem, asta pentru că a văzut el la televizor sau auzit la crâșma din colțul blocului. Oameni care ajung să creadă că frunzele de leuștean vindecă cancerul, că pământul este plat și Dragnea un înger trimis de Divinitate, iar indiferent de ce argumente aduci în discuții fie științifice, fracturi logice, sau orice altă natură, nu poți nici măcar să-l faci să-și ridice un semn de întrebare. Maxim poți să primești un „Da’ bine că ești tu deștept!” sau un „Gata, m-am lămurit, nu am ce discuta cu tine”

Avem reacția omului în fața argumentului. Reamintim, discutăm un fapt, o idee. Ei bine, într-o dezbatere, când încerci o alternativă la părerea interlocutorului, se întâmplă destul de des ca omul să creadă că-l atacăm pe el ca individ. Continuarea fiind la fel în cele mai multe cazuri, aproape instinctiv, începi să fii atacat ca persoană. Ca exemplu, de câte ori ați auzit asta:

  • – Oamenii protestează pentru că PSD prin măsurile adoptate și incompetența celor din guvern, care duc România spre o criză economică.
  • – Lasă-mă și cu soroșiștii aștia, de ce nu au protestat când s-au taiat salariile?

Totuși, treaba cu atacul la persoană este prezentă în mai toate culturile lumii, doar că la noi parcă s-a dus într-o direcție suspectă. De ce spun suspectă? Pentru că mi se pare că am reușit cumva să reacționăm doar la atacuri personale. Să vorbim de un caz recent, foarte prezent în discuțiile din socientate, PSD.
Parlamentarii, primarii, membrii de partid nu au reacționat când se vorbea că periclitează parcursul european, statul de drept, corupție. Chiar dacă au fost câteva răspunsuri date de organul de presă prieten al PSD, nu a fost nici o reacție vehementă până să apară lozinca #muiepsd. După ce lumea a început să folosească această expresie, care a atacat direct persoanele și nu niște lucruri abstracte pentru ei, cum ar fi educația sau justiția, s-au enervat și a venit valul de replici:

Dacă tot am vorbit de păreri și discuții, vă invit să dați like paginii „Avem Păreri”, podcast care o să apară în curând.

Aaaaa, să nu uit…ca să clarific care-i treaba cu titlul articolului, tanti Wikipedia zice: „un argument ad hominem, constă în a riposta, la un argument sau la o afirmație despre un fapt, prin atac la persoana care a prezentat argumentul sau a făcut afirmația, în loc să se adreseze subiectul argumentului sau să se furnizeze o dovadă contra afirmației.”

Divide et impera

Zilele acestea, mai pe tot teritoriul lumii, apar din ce în ce mai multe mișcări naționaliste, chiar naționalist-extremiste. Toate acestea au câteva puncte comune, se bazează pe trecutul glorios, pe ideea că sunt asupriți de forțele oculte occidentale, pe distrugerea ADN-ului pur și combinarea cu neamuri străine și că ar trebui să se descurce singuri, ducând spre ideea de autoizolaționism (adică, tre’ să-i fugărim pe toți de lângă noi, EU, SUA, NATO, pentru că ne descurcăm singuri).

Istoria, o scuză bună

Dacă apelăm un pic la psihologie elementară, putem observa că referința la istorie și strămoși, pe de o parte ajută la menținerea conștiinței naționale, dar pe cealată parte ascunde frustrarea individului că n-a realizat nimic până în acel moment, doar faptul că are stră-stră-stră-stră-bunic, pe un dac dârz rătăcit pe câmp după ce Burebista le-a tăiat viile.

„Orice om care vrea sau este chemat să joace un rol profetic în viaţa României trebuie să se convingă că în ţăra aceasta orice gest, orice acţiune, orice atitudine este un început absolut, că nu există continuări, reluări, linii şi directive. ” — EMIL CIORAN

Am o replică pe care o folosesc destul de des: „lasă vorba și apuca-te de treabă”, nu mai te lauda că ești băiatul lui Ștefan cel Mare și apucă-te să faci ceva util pentru tine și pentru societate, fie că este vorba să fii cel mai bun pe domeniul tău, fie că inventezi ceva, fie că aduni gunoiul aruncat de altul pe stradă. Fă ceva!

Tot ce este de la străini este rău, este nociv, este al dracului.

Am văzut asta după ‘89 când ne-am hotărât să facem o „democrație originală”, noi cei care nu mai știam cum arată democrația de 45 ani, de fapt mai mulți ani dacă punem la socoteală dictatura Antonesciană și dictatura lui Carol al II-lea.

Atunci nu am vrut să-l votăm pe Ion Rațiu, că era străin și „n-a mâncat salam cu soia” împreună cu noi, deși el, pe perioada din exil, a fost în democrație și putea să ne învețe cum stă treaba. Nuuu, noi a trebuit să-l votăm pe Iliescu care cerea să intervină armata sovietică în România.

Voiam democrație românească, uitând că – dacă tot folosim istoria ca scuză – perioada în care România a evoluat cel mai mult Cuza-Carol-Ferdinand, (adică unire, independență, modernizare, România Mare), a fost sub un mason și doi neromâni, iar constituția de la 1866 a fost copiată după cea belgiană. Daaa, acești străini care ne vor răul în permanență și doar asta fac toată ziua, se adună într-un cerc și se gândesc cum să distrugă România, și mai ales cum să-l atace pe Dragnea.

Toată treaba asta cu suntem asediați de corporații, oculta mondială, de fapt ascunde fuga de responsabilitate, ca neam și ca individ. Nu noi suntem leneși, proști și nu facem nimic, ci ne asupresc alții și de aia nici măcar nu ne apucăm de treabă, că n-are rost.

Cum cea mai mare parte din țări se folosesc de discursul acesta că sunt forțe oculte care le distrug sistematic, apăi, dacă toți sunt preocupați că sunt atacați, cine se mai ocupă de atac?

Sângele apă nu se face

Nu vrem la noi în țară străini, că ne „corcesc” neamul, că nu o să mai fim daci puri. Hai să-ți zic un secret, abia pe la 1850 a apărut teoria asta, în condițiile în care până atunci lumea se folosea de originea nobilă de cuceritori romani și-i ignorau total pe daci. Fiecare și-a tras strămoș după cum îl avantaja.

Totuși, poate o există vreo catendă în ADN, care să scrie „român neaoș”, dar dacă te iei comportamental, cultural, sau pe ce vrei tu, suntem mai apropiați de unguri sau australieni decât de daci sau romani, măcar ei știu să folosească smartphone-ul și internetul.

Și până la urmă, câte popoare au trecut pe teritoriul nostru? Destul de multe, nu credeți că și-au împrăștiat câteva gene în stânga și dreapta.

Te naști om, apoi devii român prin apartenența la societate și prin relația ta cu societatea. Hai să-ți dau niște exemple: Raed Arafat – născut în Siria, Hagi și Halep – machidoni, Helmuth Duckadam – cel mai românesc nume, dar cu bunică nemțoaică. Pentru tine aceștia nu sunt mai români?

Divide et impera

Ajungem la titlul articolului, hai să încercăm să ne dăm seama pe cine avantajează acest discurs autoizolaționist. Vrem să plece UE, că ne omoară porcii, ne distrug valorile, etc. Vrem să plece NATO, că și noi avem armată de vânjoși.
Ei bine este o țară, nu-i zicem numele, care chiar se aproprie foarte mult de noi și abia așteaptă ca noi să nu mai avem nici un prieten care să sară în ajutor. Dacă nu mă crezi, întreabă-i pe ucraineni ce țară nu i-a „invadat” de curând și care au fost evenimentele precursoare.

Bonus: Uită-te în istorie să vezi ce țară, al-cărui-nume-nu-trebuie-spus, a afectat negativ cel mai mult România.

Hint: A sechestrat tezaurul, a rupt Basarabia și a aruncat România cu 50 de ani în urma tuturor țărilor dezvoltate?

Ca să mă asigur că s-a înțeles, vreau să zic iubiți-vă țara pur și simplu, raportându-te cu gândire critică asupra istoriei, fără o folosi ca scuză pentru insuccesele personale și de analizat cine câștigă de pe urma discursului naționalist-extremist.

Și închei tot cu un citat din Emil Cioran

„Fiecare din noi este în situaţia lui Adam. Sau poate condiţia noastră este şi mai nenorocită, fiindcă nu avem nimic înapoi, pentru a avea regrete. Totul trebuie început, absolut totul. Noi n-avem de lucrat decât cu viitorul. Adamismul în cultură nu înseamnă altceva decât că fiecare problemă de viaţă spirituală, istorică şi politică se pune pentru întâia oară, că tot ceea ce trăim se determină într-o lume de valori nouă, într-o ordine şi un stil incomparabil.”— EMIL CIORAN

PS. Nu zic să lăsăm garda jos și cu actualii prieteni, dar ăia care câștigă din discursurile naționalist-extremiste sunt mai periculoși și au arătat-o și în trecut.

Disciplină, nu motivație!

Aud prin jurul meu întrebarea „ce te motivează” sau de persoane care spun că n-au motivația necesară să facă anumite lucruri.

Nu cred în variantele de motivație și inspirațional tot promovate extrem de mult prin diferite conferințe, workshop-uri sau în mediul online în ziua de astăzi, dar cred foarte mult în disciplină.
O dată ce ți-ai setat niște obiective, trebuie să te ții de ele până la final, indiferent dacă ai motivație sau nu.

Începi să-ți evaluezi obiectivele și vezi ce etape trebuie să parcurgi. Să zicem că ai nevoie de bani pentru a trece la etapa următoare. Întrebarea firească este cum faci rost (legal, da!)?
Simplu, rogi lumea să te finanțeze sau să te împrumute, cei 3 f’s (family, friend, other fools).
N-a mers și lumea nu prea are încredere în tine, bun, te angajezi la o companie sau te apuci de freelancing.
Nu ai skill-urile necesare, te apuci să înveți, internetul este mare și informații destule.
Dacă te uiți la citate motivaționale pe instagram sau la 20 minute de video cu Sylvester Stallone în Rocky, nu faci decât să pierzi timp. Timp pe care puteai să-l folosești lucrând la proiectul tău.

Faci rost de bani, de skill-uri și tot continui până ajungi la obiectiv doar ca sa-ți impui un altul și mai măreț. În opinia mea, un om nu trebuie să stea foarte mult pe loc și să se bată pe umeri — că ce treabă bună a făcut. El trebuie să evalueze cum a ajuns în momentul ăla, să tragă concluzii și să înceapă să lucreze la următorii pași.

Chiar dacă nu ies lucrurile tot timpul cum ai plănuit, sau dai fail, important este să te ridici, să te scuturi de praf și mergi mai departe. În viață nu câștigă întotdeana cei mai talentați, mai deștepți, mai puternici, ci aia care perseverează, continuă și merg mai departe indiferent ce ar fi.

Aro 10.4

Poate unul dintre cele mai așteptate modele create, este acum la download în Atelier, în versiunea pentru GTA San Andreas.

Vor urma și variantele derivate din acesta: Aro 10.1, Aro 10.2, Aro 10.3, Aro 10.6, Aro 10.7, Aro 10.8, Aro 10.9, Aro 11.4, Aro 11.9, Aro Spartana, Aro Super 10 și Dacia 10 – Duster.

Aro 10.4

Lean StartUp

Metodologia Lean Startup nu este chiar atât de nouă, personal am auzit de ea în 2015, când am ținut și prima prezentare pe această temă. Bine, atunci știam despre Lean mai mult la nivel teoretic.
Mai târziu, am început să înțeleg cu adevărat utilitatea principiilor lean, mai ales în mediul antreprenorial, cât și în cel de design de produs. Pentru zona de design chiar s-au remodelat principiile și a apărut o metodologie specifică numită Lean UX.

Dar să o luăm cu începutul… ce este Lean și ce vrea de la noi?

Lean management, adesea pur și simplu denumit „lean”, se bazează pe conceptele și instrumentele Sistemului de producție Toyota dezvoltat de Taiichi Ohno și Shigeo Shingo.

Este o metodă sistematică de eliminare a risipei în timpul procesului creativ și de producție. Filozofia fundamentală o reprezintă definirea valorii din perspectiva utilizatorului final care consumă un produs sau serviciu. Aduce „valoare” orice acțiune sau proces pentru care un client ar fi dispus să-l plătească și orice altceva care nu aduce valoare este eliminat imediat.
Creșterea constantă a Toyota, de la o companie mică la una dintre cele mai mari fabrici de automobile din lume, a determinat mai multe companii din industrie să adopte această metodologie.

Lean Startup adaptează acestă metodă de management la contextul antreprenorului, propunând ca în loc să elaborezi planuri complexe bazate pe numeroase ipoteze, poți face ajustări permanente cu un proces numit „buclă de reacție” de tip Construiește – Evaluează – Învață .

Cele 5 principii ale Lean StartUp conform descrierii lui Eric Ries:

  1. Antreprenori se găsesc pretutindeni.
  2. Conceptul antreprenoriatului îi include pe toți cei care lucrează într-un startup, fie că vorbim de o idee la care lucrează 2 studenți într-o cameră de cămin sau că vorbim de o echipă de profesioniști în cadrul unei echipe dintr-o multinațională.

  3. Antreprenoriatul înseamnă management.
  4. Un startup este o instituție, nu doar un produs, așadar, necesită un tip de management special ajustat pentru acest context de extremă nesiguranță.

  5. Învățare validă.
  6. Startup-urile învață prin desfășurarea de experimente frecvente care le permit antreprenorilor să-și testeze fiecare element al propriilor viziuni.

  7. Construiește-Evaluează-Învață.
  8. Activitatea fundamentală a unei companii startup este aceea de a transforma ideile în produse, de a evalua răspunsul clienților și apoi de a învăța dacă trebuie să pivoteze sau să persevereze.

  9. Contabilitate pentru inovare.
  10. Pentru a îmbunătăți rezultatele antreprenoriale și pentru a ține antreprenorii responsabili, trebuie monitorizat în permanență progresul, prioritizată munca sau setat obiectivele.

Managment clasic vs Lean Startup

Fiecare dintre noi avem cel puțin 3-4 idei geniale care vor revoluționa cu siguranță lumea. Să presupunem că este o aplicație mobilă. Dacă ar fi să ne raportăm la managentul clasic etapele pe care ar trebui să le urmăm:

  1. Facem un business plan
  2. Facem rost de resurse: bani (prostim noi pe cineva), spațiu de birou, calculatoare, servere, programatori, designer, etc.
  3. Facem produsul
  4. Mai cheltuim niște bani pe marketing
  5. Observi că numărul de utilizatori estimat în business plan este mai mic decât ai preconizat. Practic ai cam pierdut oleacă de mult timp și de bani. (Stai liniștit, oricum 80% dintre afaceri eșuează în primul an și încă 50% în anul 2)

Dacă urmăm varianta Lean, nu mai trebuie să investești resurse financiare foarte mari, poți să creezi doar un simplu prototip al aplicației (MVP), poate un pic de promovare și te duci direct să vorbești cu potențialul tău utilizator și-i ceri feedback. Vorbind cu el, aflii dacă produsul tău se pliază pe nevoile lui, răspunsul lui poate fi pe două direcții:

  1. Da. Felicitări! Acum te întorci și-ți termini aplicația.
  2. Nu. Iarăși felicitări! Nu ai cheltuit aiurea niște resurse, dar ceea ce poți să faci în momentul acesta este să pivotezi.

MVP și Pivotare

Unul dintre conceptele pe care le-a introdus Lean Startup este Produs Minim Viabil (MVP). Un produs care descrie necesarul minim pentru a exprima ideea afacerii și care poate fi scos pe piață pentru a primi feedback-ul clientului. Folosirea unui MVP permite testarea ipotezelor inițiale cu investiții minime financiare și de timp.

Pivotare înseamnă să te folosești de informațiile din discuțiile cu utilizatorii tăi începi să construiești o aplicație care chiar să aibă ei nevoie sau că este momentul să pui în aplicare ideea genială număr 2.

Recapitulăm, ce înseamnă Lean?

Înseamnă un nou mod de a urmări dezvoltarea de produse noi și inovative care pune accentul pe repetarea rapidă și pe înțelegerea clienților, pe o viziune și pe o mare ambiție, toate în același timp.

PS.Pentru aprofunda subiectul vă recomand să citiți cartea „The Lean Startup” – Eric Ries, să urmăriți site-urile https://leanstartup.co/ și http://www.startuplessonslearned.com/

PPS.Nu mai stați și testați-vă ideile!

PPPS.Acest articol l-am scris pentru LeadUp.